Sufletul Dunarii

De vreo 20 de ani Dunarea n-a mai fost atat de chinuita. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Romania. Creste, sa umfla, se revarsa, inunda. Dunarea are un suflet al ei.

De la Portile de Fier 1 in sus, la Orsova, in sus, pana pe Cazane, apa s-a scurs si asteapta viiturile anuntate. E pustiu. Dar pustiul asta aduce la suprafata „viata de dinainte”. Satele acoperite de ape, satele vechi si toate povestile lor. Sufletele oamenilor ramase intre peretii inundati. Cei mai multi regreta construirea barajului, isi amintesc de gospodariile lor frumoase, de pamantul mult pe care-l puteau munci. Eselnita, Svinita, Dubova… Apa i-a impins la poalele stancilor. Le-a inghitit Dumnezeul din biserici.

In Golful Mraconiei se vad ruinele fostei manastiri. La Dubova si Eselnita locul fostelor sate. Se vede pana si slepul scufundat acum cateva luni.

Daca stai de vorba cu un batran, iti vorbeste ca apa nu le-a luat oamenilor doar casele, ci si sufletul. Acum sunt lacomi, mincinosi, parsivi.  Cred ca are dreptate… Probabil ca si Dunarea crede la fel…

Ai la dispozitie lumea de sub ape. Nu se arata prea des, asa ca iti recomand sa profiti. Urca-te in tren, masina si fugi, si vezi, si simte!

Uite:

Reclame

2 gânduri despre „Sufletul Dunarii”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s