Filmele de la Oscar intr-o fraza

Incep sa scriu postul asta pentru ca am vazut oameni care dedica bloguri intregi filmelor de la Oscar. E o porcarie. Din cate stiu eu, si stiu foarte bine, cinematografia e o arta, nu o industrie. Mai scriu postul asta pentru ca e mult mai usor sa scrii despre lucruri simple decat despre lucruri complicate. E mai usor sa critici decat sa lauzi. Chiar daca mai sunt…5? zile pana la marele eveniment, consider ca e suficient sa treceti prin putinul care merita vazut anul asta la Oscaruri.

Sa incepem.

Avatar. Ma abtin. E genul de film care, daca incepi o discutie despre filme, nu are ce cauta in primele 2 ore, in conditiile in care Ben-Hur si Titanic ajung in discutie in ultimul sfert de ora. Astept sa se inventeze televiziunea 3D.

Subiectul Razboiului petrolului, pardon, Razboiului terorismului, of, fi-r-ar, pardon, Razboiului din Irak este, anul acesta, subiectul a 2 filme dintre cele mai bune. Dar intai va invit sa urmariti documentarul Farenheit 9/11 in regia suparatului pe buna dreptate Michael Moore, castigator Palme D’or la Cannes in 2004 ca sa intelegeti si sa va razvratiti si mai bine. Asadar, in ordinea asta: The Hurt Locker (nominalizat la 9 oscaruri) si  The Messenger (nominalizat la 2 oscaruri). Sunt 2 filme bune. La The Messenger va invit sa sesizati delimitarea atmosferelor, a starilor, a interactiunilor prin lumina din cadru.

Imi place de mor cand vad cum isi bat unii regizori buni joc de Brad Pitt si el nici nu-si da seama. Asa au facut Fratii Coen in Burn After Reading, asa face si Tarantino in Inglorious Basterds (nominalizat la 8 oscaruri). Tarantino are un simt incredibil al povestii, e o masinarie de creat povesti pe care le transpune in filme total nebune, ca si el. E de vazut Inglorious Basterds, mai ales pentru spectacolul lui Chritoph Waltz, care reuseste un rol foarte bun.

Ca tot vorbii de Fratii Coen, well, yeap, they did it again! Evreii astia sunt extraordinari! Merg ceas, baga un film pe an, direct nominalizat la  cateva Oscaruri, ca sa nu mai spun ca si-au tras si un Palme D’or si alte 2 premii la Cannes in ’91 cu Barton Fink. Asadar, anul asta vin cu un film fooooaaarte tare, frate, si anume A Serious Man (nominalizat la 2 oscaruri). Simtul umorului de evrei destepti si adanc cunoscatori ai firii umane, de orice fel, e  de urmarit si felicitat!

Am o mare dilema. Se spune despre An Education(nominalizat la 3 oscaruri) ca e unul dintre cele mai bune filme ale anului. Mai mult decat atat, e nominalizat la Best Picture. For fuck’s sake! Nu e decat o flatulenta. Poveste plictisitoare, personaje plictisitoare, facut prea corect. Mai mult decat atat, e dupa o poveste reala. Daca tot vreti un film despre viata, uite, na, poftim Precious (nominalizat la 6 oscaruri), daca-i puteti face fata si daca puteti sa va deschideti mintea ca sa intelegeti. Plus ca are un soundtrack mai misto. 😛

N-am prea gustat niciodata SF-urile, dar Disctrict 9 (nominalizat la 4 oscaruri) mi s-a parut interesant. Continua un stil cumva anuntat de Cloverfield. Si am inceput sa abordez SF-urile din alta perspectiva. Star Trek , (nominalizat la 4 oscaruri) in schimb, e o pierdere de timp majora, e o rusine pentru numele de Star Trek si pentru toti cei care se uitau fascinati la serial, in copilarie, pe TVR.

Up in the Air e genul de film pentru oameni mari. Genul ala de film serios, cu implicari emotionale, raspunsuri inselatoare si rateuri in viata aparent perfecta. Poti astepta pana ai 40 de ani sa-l vezi sau poti sa-l vezi acum si sa iti dai seama ce te asteapta. Plus ca George Clooney si Vera Farmiga fac o combinatie deloc rea.

Meryl Streep e o actrita foarte, foarte buna. Uite 2 exemple: It’s Complicated (nu e nominalizat la nimic 😛 ) – o comedie draguta si Julie & Julia (Meryl Streep-nominalizare pentru Best actress in a leading role). O rugaminte: sa nu care cumva sa va uitati la filmele astea daca aveti o pofta de mancare excesiva determinata de cauze externe, ca sa zic asa…

Let’s go to fantasy land. Harry Potter and the Half-Blood Prince (una nominalizare) pastreaza aerul de thriller din precedentul Order of the Phoenix, pentru ca e facut tot de David Yates, dar e usoooor mai bunicel. The Imaginarium of Doctor Parnassus (doua nominalizari) e o noua supradoza de imaginatie din partea lui Terry Gilliam; plus ca acum ai ocazia sa-ti iei adio de la Heath. Indraznesc sa recomand aici si  Sherlock Holmes facut de regizorul-al-carui-stil-imi-place-foarte-mult Guy Ritchie.

Daca tot suntem prin preajma, animatiile de anul asta sunt multe si bune. Daca vrei ceva dulce pentru printesa din tine, uita-te la The Princess and the Frog (3 nominalizari).  Daca vrei ceva  mai dark, uita-te la Coraline (1), daca ai fost sau esti baietelul sau fetita pasionata de mate, istorie, chimie, daca iti cumperi reviste despre mediu, daca trimiti rebusuri la reviste de fizica, daca iti plac povestile traditional-bine gandite, uita-te la The Secret of Kells (1).  Cred ca premiatul cel mare va fi Up (5 nominalizari). Eu, personal, l-am asteptat cu destul de mult interes, desi nu s-a ridicat la nivelul trailerului. 🙂 Una peste alta 😛 , preferatul meu e Fantastic Mr. Fox (2) pentru ca intruneste conditiile pe care le caut cel mai mult la un film de animatie: e amuzant intr-un mod destept si ciudat! E…different! 🙂

Daca tot suntem prin preajma, 😛 , indraznesc sa vorbesc si sa recomand musicalul. Ca gen, musicalul e discriminat, e subestimat, e ignorat. Si nu ar trebui deloc sa fie asa! Daca filmul Chicago a starnit ceva in voi, daca v-ati mirat cat au costat biletele la piesa de teatru in Bucuresti, uitati-va la Nine (4 nominalizari), de data aceasta cu un aer puternic european, mai exact italian, ceea ce-l face muuuult mai interesant decat Chicago. Musicalul e si pentru oameni mari! Numai ca le trebuie si o doza de curaj! 🙂

Despre Audrey Tautou pot sa spun ca joaca mai bine o secventa in care se intreaba cati oameni au orgasm in acel moment in Paris si raspunde „Quinze” ( Le fabuleux destin d’Amelie Poulain), decat poate sa sufere atunci cand afla ca amantul ei a murit intr-un accident de masina – Coco avant Chanel (1). Pur si simplu, o drama face ca  farmecul ei sa paleasca. Si e pacat. Oricum, filmul e de vazut dintr-o perspectiva biografica.

Tot dintr-o perspectiva biografica e de vazut si Bright Star (1) – despre 3 ani din viata lui John Keats – desi e foaaaarte plictisitor, dar banuiesc ca asa era si viata lor atunci, The Young Vitoria (3) – despre Queen Victoria and Prince Albert –  un film putin mai interesant decat celalalt, pentru ca implica o idee de nuditate si intimitate despre care la Bright Star te rogi 2 ore si mai bine sa apara. 🙂

Clint Eastwood arata ca inca poate si inca poate destul de bine. E bine sa te uiti la Invictus(2) ca sa afli cine a fost Nelson Mandela si sa te intrebi cum naiba mai poate cineva la 80 de ani sa faca astfel de filme! Si, tot din motive cel putin biografice, uita-te la Il Divo. Acorda-i putina rabdare si o sa vezi un film biografic-politic foarte bun! Si apoi poti sa dai un wiki la Giulio Andreotti. Am facut eu asta pentru tine, but in English.  🙂

Intr-o dupa-masa de weekend pe care ti-o doresti usurica, libera si relaxanta, poti sa te uiti la Paris 36 (1). Intr-o zi ploioasa pe care vrei s-o faci mai buna, poti sa te uiti la In the Loop (1). E un film la care am ras mult si tare, pentru ca e intotdeauna extrem de amuzant sa vezi bataia dintre umorul englezilor si al americanilor intr-un context politic actual.

Un prophete (1) e filmul pe care ti-l recomand cel mai mult si pe care ti l-am mai recomandat o data acum vreo 2-3 articole! E foarte, foarte bun!

Daca esti fan Lord of the Rings, te rog, te implor, nu te uita la The Lovely Bones (1). Peter Jackson e pe campi rau de tot!  Si pur si simplu nu te poti gandi ca acelasi regizor a facut filmele astea. Stiu, stiu, viata e complexa si are multe aspecte!

As fi vrut sa scriu mai multe despre documentare, dar nu m-am pregatit prea bine. Scriu despre Food, Inc. pentru ca sunt de parere ca trebuie vazut, mai ales daca iti pasa ce mananci. Si cred ca ar trebui sa-ti pese!

Aici poti vedea unul din scurtmetrajele de animatie nominalizate – The Lady and the Reaper(La Dama y la Muerte). E spaniol si produs de Antonio Banderas, printre altii.

Iar aici e linkul unde poti vedea toate nominalizarile de pe site-ul oficial al oscarurilor.

Enjoy!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s