Cand l-am cunoscut pe Bucsi m-am mirat de cat de vesel si deschis e. Apoi m-am mirat inca o data de cat ajutor a dat DTS Flow-ului in toate proiectele, fara vreun beneficiu pentru el.  Ii placea pur si simplu sa faca si sa se distreze facand. Prin asta, mi-a castigat respectul.

Cand am auzit ca a murit a picat vestea peste noi toti ca de undeva foarte de sus. Ce sa mai spui? Ce sa mai faci? L-am dus la groapa, am baut un pahar de vin in cinstea lui. Si i-am promis ca nu o sa-l uitam in tot ce o sa facem.

Bucsi, sper sa-ti faci si acolo cel putin atatia prieteni cati ai si aici!