Gabitz e genul de om care ar merge pana in panzele albe cu tine. Nu poate sa refuze. Nici munca, nici betii, nici depresii, nimic. La o prima vedere, pare un om fara principii. Dar ceea ce e cel mai tare e ca principiile ei sunt atat de puternice si are o asa mare capacitate de a asculta si intelege, ca, odata ce ajungi sa o cunosti mai bine, intelegi ca trebuie s-o cunosti si mai bine!

Odata am rugat-o sa ma ajute sa ma mut. Si n-a contat ca i-am umplut masina cu toate (adica toate) lucrurile mele de stateam cu picioarele pe gem. Alta data am rugat-o sa ma ajute sa iau un televizor si n-a contat ca avea diagonala de 72 si n-avea ecran plat. M-a mai ajutat sa car aparatura din Buftea pentru o filmare…de 3 ori + ajutat la filmare + incurajat si sustinut!  Nici macar nu s-a suparat cand, la un semafor, intr-o noapte, am dat jos geamul si am inceput sa-mi bat joc de o blonda dintr-o masina care astepta la acelasi semafor. I s-a parut chiar amuzant desi, a 2a zi, in mahmureala mea, mie nu mi s-a mai parut asa amuzant… Asa ca, daca o vezi, nu-i spune sa vina sa te ajute la salvarea unei pisici dintr-un pom, ca s-ar putea sa vina!

Gabitzei ii plac filmele de groaza, benzile desenate, Tim Burton, South Park, povestile cat mai putin romanesti si tabloul nostru cu frasini/molizi.

Intr-a 8a vroia sa fie vampir, un an mai tarziu vroia sa devina cosmonaut. A luat admiterea la medicina si la regie. A ales regia. A terminat regia.

Are un simt al raspunderii mult prea mare pentru puterea mea de intelegere si e, cu siguranta, prea politicoasa!